Sunt rachetele nucleare incluse în reînarmarea europeană?

Situația internațională i-a permis lui Macron să-și arate vocația de așa-zis „sforar globalist”. Cea mai recentă ideea este disponibilitatea lui de a „deschide o dezbatere” privind includerea armelor nucleare în conceptul de „apărare europeană” pe care dorește să o construiască.

„Sunt în favoarea deschiderii acestei dezbateri care, prin urmare, trebuie să includă apărarea antirachetă, tragerea de arme cu rază lungă de acțiune, arme nucleare pentru cei care le au sau pentru cei care au arme nucleare americane pe teritoriul lor. Să punem totul pe masă și să vedem ce ne protejează cu adevărat în mod credibil”, a spus ieri Macron.

Întrucât Franța este singura țară europeană cu arme nucleare, își va menține „specificitatea, dar este dispusă să contribuie mai mult la apărarea solului european”.

Așa cum este la modă, Macron nu a uitat să-i folosească pe ruși ca protecție. „A fi credibil înseamnă și a avea rachete cu rază lungă de acțiune care i-ar descuraja pe ruși. Și există arme nucleare: doctrina franceză este că le putem folosi atunci când interesele noastre vitale sunt amenințate. Am spus deja că există o dimensiune europeană a acestor interese vitale, fără a le detalia deoarece această descurajare ar contribui la credibilitatea apărării europene”, a adăugat el.

Ceea ce spune Macron deschis este că apărarea Franței este în interesul Europei, și nu invers. El a mai spus-o joi în discursul său de la Sorbona: „Descurajarea nucleară se află de fapt în centrul strategiei franceze de apărare și, prin urmare, este un element esențial în apărarea continentului european”, a conchis el.

Industria de război va juca un rol din ce în ce mai mare

Producătorii de arme sunt, în mod logic, cei mai mari beneficiari ai militarismului european rampant, deși Macron prezintă problema invers: le cere un „sacrificiu” de care să fie încântați în realitate, fără nicio ezitare.

Efortul trebuie să fie, de asemenea, „sustenabil” din partea industriei de apărare pentru a produce din ce în ce mai repede, a spus el la inaugurarea primei fabrici de praf de pușcă de proiectile din Bergerac.

„Pe termen lung, trebuie să ne instalăm într-o schimbare geopolitică, geostrategică, în care industriile de apărare vor avea un rol din ce în ce mai mare”, a spus Macron, care a îndemnat companiile private să treacă la o „economie de război”.

Efortul de război trebuie să continue chiar dacă pacea va veni în Ucraina. Trebuie să fie urgent, rapid, puternic, masiv, dar și durabil. „Lumea despre care vorbim nu se va opri dacă războiul se va termina mâine, pentru că există o reînarmare masivă […] a Rusiei și pentru că cheltuielile militare se văd peste tot în Europa, comenzile cresc”, a repetat el.

Eurenco, o companie europeană lider în producția de praf de pușcă și explozibili, ar trebui să fie urmată la începutul anului viitor de o nouă fabrică de praf de pușcă esențială pentru propulsarea proiectilelor, capabilă să producă 1.200 de tone de praf de pușcă pe an.

Nici Rusia, nici Războiul Ucrainei nu sunt pretexte bune pentru reînarmare: cererea de explozibili a început să crească înainte de izbucnirea războiului, dar reconstrucția fabricilor de muniții avea nevoie de un cadru retoric.

Economia de război este o oază în plină criză

Acum afacerea merge din ce în ce mai puternic. De la zero la infinit, comenzile Eurenco se extind până în 2030 și au reprezentat 1,2 miliarde de euro doar în ultimele șase luni. Producția de corpuri cu bombe de 250 de kilograme a fost mutată în Franța. „Relocarea prafului de pușcă, care de fapt fusese abandonată, arată că nu există o inevitabilitate industrială”, spune Macron.

„Am început producția pentru două contracte de export care acoperă câteva sute de pompe”, a comentat directorul Aresia, Bruno Berthet. Războiul ucrainean nu ar fi putut veni într-un moment mai oportun, când industria râncezea. Acum, în cadrul „economiei de război” franceze există 20 de proiecte de relocare a unor noi industrii de armament.

Startup-ul Vistory va înființa o „fabrică de producție de module de imprimare 3D” în Bourges. Compania Eurovector trebuie să creeze o „fabrică de laborator” pentru a asambla muniția pentru lunetişti și forţe speciale într-o fostă bază militară din Hauts-de-France.

KNDS și-a triplat producția de tunuri Caesar (și a redus-o de la 30 la 15 luni), în timp ce MBDA trebuie să-și crească rata de rachete Aster cu 50% până în 2026, o rată insuficientă, potrivit ministrului Apărării. În februarie, cancelarul german Olaf Scholz a cerut și el producția de arme „la scară largă” în Europa și a început construcția unei fabrici de proiectile Rheinmetall.

A consemnat Ciprian Pop

Foto: pixabay