Revista presei internaţionale – 25 aprilie 2024

Presa internaţională urmăreşte conflictele militare din estul Europei şi Orientul Mijlociu dar şi jocurile de putere dintre SUA şi China. Statele Unite vor începe să trimită ajutoare militare în Ucraina peste numai câteva ore, după ce președintele american a promulgat o lege în acest sens, aprobată anterior de Congres. Potrivit BBC, pachetul de ajutoare valorează 61 de miliarde de dolari. De asemenea, lege include livrarea de ajutoare suplimentare pentru Israel şi Taiwan, valorând la rândul lor miliarde de dolari. Mesajul preşedintelui Biden după ce a promulgat legea a fost că SUA va deveni mai sigură după ce va trimite ajutoare de miliarde de dolari în Ucraina. „Este o investiţie în propria noastră securitate”, a spus el, „pentru că atunci când aliaţii noştri sunt mai puternici, noi suntem mai puternici”. Preşedintele a recunoscut că legea a parcurs un drum dificil până pe biroul său, o referire la diviziunile din cadrul Partidului Republican cu privire la oportunitatea continuării finanţării şi înarmării Ucrainei. „Cu toate acestea, atunci când contează cel mai mult”, a spus dl Biden, „SUA se ridică la înălţimea momentului”. Potrivit Le Figaro, „Aceste fonduri sunt rezultatul lunilor de negocieri extrem de dure, al deplasărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington și a presiunilor din partea aliaților din întreaga lume. Adoptarea acestui plan de ajutor este o ușurare pentru armata ucraineană, care se confruntă cu un deficit de noi recruți și muniție, în fața presiunii constante din partea trupelor ruse din est”.
„Pentru Ucraina, Polonia și Marea Britanie își reproduc alianța anterioară Brexitului”, titrează El Mundo. „Premierul britanic, Rishi Sunak, a ales Polonia pentru a anunța un pachet de ajutor de mai multe milioane de dolari pentru Ucraina, o decizie care confirmă influența imensă pe care Varșovia o are în NATO. Spre deosebire de aliații săi europeni, Polonia, aliatul necondiționat al Ucrainei de la începutul războiului, are un set important de instrumente și, de când Donald Tusk a preluat puterea, spațiul de manevră al diplomației poloneze în Europa și Statele Unite este mai mare. Polonia și Marea Britanie au menținut relații privilegiate înainte ca Londra să lanseze Brexitul” iar acum, „cu Tusk în guvern și Londra fără influență în Uniunea Europeană, vechii aliați se întâlnesc din nou în dosarul Ucrainei. Chiar dacă din diferite motive, pozițiile lor converg, cele două fiind țările europene cele mai angajate față de Ucraina. Și cele care urmează cu cea mai mare fidelitate linia Statelor Unite în chestiunile de apărare transatlantică”, comentează El Mundo.
Cele mai recente evoluţii din Orientul Mijlociu sunt urmărite în continuare de presa internaţională. Potrivit Reuters, armata israeliană a declarat că a lansat miercuri lovituri de artilerie și aeriene împotriva a aproximativ 40 de ținte în sudul Libanului, pe măsură ce luptele din ultimele zile au continuat să se intensifice. „Hezbollah, susținută de Iran, și Israelul poartă cele mai grave ostilități din ultimele aproape două decenii, de când a izbucnit războiul în Gaza, în octombrie anul trecut, stârnind îngrijorare cu privire la riscul unui conflict mai amplu și mai distructiv între inamicii puternic înarmați din regiune”. Armata israeliană a declarat că loviturile din zona Ayta al-Shaab, la aproximativ 3 km în interiorul graniței libaneze, au lovit infrastructura, inclusiv depozite și arme, într-o zonă despre care a spus că este folosită pe scară largă de forțele Hezbollah. Potrivit BBC, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a afirmat că „Există o acțiune ofensivă continuă a forțelor IDF în tot sudul Libanului, precum și în alte părți ale Libanului”. Ministrul a precizat că forţele israeliene au ucis în ultimele luni jumătate din comandanţii grupării libaneze Hezbollah, în atacuri lansate în sudul Libanului.
„De ce Brazilia este marele ‘beneficiar’ al războaielor din Europa și Orientul Mijlociu: ar putea fi o ‘superputere’ în câțiva ani?” se întreabă publicația spaniolă La Razon. „Potrivit prognozelor, Brazilia s-ar putea număra printre cele zece mari puteri economice mondiale în 2050. În acel moment, ţara sud-americană ar depăși chiar Franța și Rusia, iar câțiva ani mai târziu, în 2075, ar fi înaintea Germaniei și Marii Britanii. Mai mult, s-ar consolida ca ‘superputere’ a Americii de Sud”. Estimările au fost făcute de Goldman Sachs, în raportul său Global Economy. Unul dintre principalele puncte de luat în considerare în ceea ce privește această creștere are de-a face cu apartenența Braziliei la BRICS. „Acest bloc, care la un moment dat a fost format din Brazilia împreună cu Rusia, India, China și Africa de Sud, este astăzi format din alte teritorii precum Iran, Egipt, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, o expansiune cheie pentru stabilirea preţurilor internaţionale la petrol şi gaze”.
Vizita secretarului american de Stat în China este urmărită de presa internaţională, The New York Times făcând referire la contextul sensibil în care are loc această deplasare. „Antony Blinken încearcă să păstreze recenta, dar delicata stabilizare a relațiilor dintre Statele Unite și China, deși tensiunile pe tema comerțului, pe tema disputelor teritoriale și cele cu privire la securitatea națională amenință să perturbe din nou relațiile. Încă înainte ca avionul lui Blinken să se fi apropiat de Shanghai, problemele păreau evidente. El a aterizat la doar câteva ore după ce Senatul american a adoptat o lege care oferă un ajutor în valoare de 8 miliarde de dolari Taiwanului și regiunii indo-pacifice și care ar putea interzice la nivel național accesarea aplicației chineze TikTok”. De altfel, comentează The New York Times, “întregul sezon politic din Statele Unite pare să se arate tot mai complicat. Dată fiind apropierea alegerilor prezidențiale, democrații și republicanii promit să se arate mai duri față de China. Iar dacă fostul președinte, Donald Trump, va fi reales, el ar putea prejudicia eforturile Beijingului și ale Washingtonului de a-și stabiliza relația”.
„Americanii dau TikTok un ultimatum, să aleagă China sau Statele Unite”, titrează şi France24. „Congresul american a adoptat o lege prin care i-a cerut gigantului TikTok să-și întrerupă legăturile cu compania-mamă ByteDance și, mai larg, cu China, sub sancțiunea de a fi interzis în Statele Unite. Dacă va intra în vigoare, textul va forța ByteDance să vândă aplicația în termen de douăsprezece luni, în caz contrar aceasta ar fi exclusă din magazinele Apple și Google de pe teritoriul american”. În martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerțului ceruse Washingtonului să „respecte regulile economiei de piață”, avertizând că Beijingul va lua „toate măsurile necesare pentru a-și păstra drepturile și interesele legitime”, amintește France24. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu